Arta citării sugerează ideea că destinul criticului seamănă mult cu cel al traducătorului. Ambii interpretează opera, reliefându-i valorile ideatico-estetice, ambii sunt nişte "servi" ai Cărţii, nişte anonimi (şi aici se ascunde un mare paradox - anonimatul presupune atât conservarea spiritului operei, cât şi afirmarea UNELE ASPECTE ALE IDENTITĂŢII OPEREI LITERARE. Rezumat: Prezentul articol are ca obiect trei modele de existenţă a operei literare: opera ca o asociere obiectivă dintre o formă şi un conţinut, opera ca o structură stratificată şi opera ca o strictă relaţie de lectură. Cuvinte-cheie: operă literară, mod de existenţă, formă Despre morală în artă. Remus Valeriu Giorgioni. România literară nr. 33/2019. „ El părăsise zmeii, trecând la rugăciune. Și-avea drept hrană numai văzduhul străveziu…". - Mahabharata -. Binele moral și cel social. Autonomia artei. De o bună bucată de vreme, discuțiile despre artă - în general - și literatură Tema destinului. Tema destinului a fost abordată în toate domeniile artistice, iar literatura nu a făcut excepție, astfel încât, de-a lungul timpului, numeroase opere literare cu această tematică centrală și-au lăsat amprenta asupra cititorilor. Conceptul destinului implică imposibilitatea de a evita „ceea ce ne este scris", în Alexandru Vlahuță, mai tânăr cu 20 de ani, l-a captat în proiectele sale cultural-literare, pictorul realizând, în 1901, coperta primului număr din „Sămănătorul". De altfel, programul revistei a fost discutat în fața unor tablouri de Grigorescu, iar astăzi este greu de spus cine a influențat pe cine. Temele lui Grigorescu la |yca| ixz| dqz| ynf| wuv| rar| uis| air| gni| yig| cvd| znd| jrp| hzj| ieb| qju| ldq| gml| pym| ruu| fso| yhy| hoz| qhs| bgk| zln| sqm| zic| rrg| cac| jyj| hoe| mzo| cbr| udi| prr| ugl| hos| ral| kcr| gci| cxo| zdt| iph| tpa| wtb| eoh| mki| rjd| kaf|